Ion Dolanescu - Pe Dealul Din Teleorman
DOWNLOAD >> https://urlin.us/2tlnsw
Pe râul Olteţ vara se poate pescui. Dintre speciile de peşti care se pot pescui amintim cleanul, mreana, nisipariţa şi alte specii de peşte. In iernile şi primăverile cu precipitaţii abundente se formează pârâiaşe care poartă numele văilor ce fierăstruiesc dealurile din stânga şi din dreapta Olteţului. Un pârâiaş important este şi pârâiaşul Pesteniţa care curge de la nord la sud şi desparte Dealul Strâmba de de dealul din dreapta satului. În anii cu precipitaţii puţine, vara seacă. El se varsa în râul Olteţ pe teritoriul Comunei Bălceşti.
Drumurile în Comuna Zătreni se cunosc de pe vremea dacilor. Un astfel de drum îşi cunoaşte geneza. Un astfel de drum ce-şi cunoaste geneza de pe vremea dacilor facea legătura dintre cetatea dacică Romula din comuna Dobrosloveni jud. Olt cu cetatea dacică din comuna Grădiştea jud. Vâlcea, cetatea Polovraci jud. Gorj şi Sarmisegetuza din Munţii Orăştiei, denumit Drumul Muierii. Acesta, in perioada dacică, trecea pe lângă comuna Dănciuleşti jud. Gorj pe hotarul Comunei Zătreni cu Ghioroiu şi Livezi ajungând la porţile cetătii din comuna Grădiştea.Acest drum merge pe coama dealului şi nu este numai al cetăţilor ci şi al tezaurelor dacice. În apropierea acestui drum s-au găsit numeroase tezaure: Bugiuleşti tezaur de monede de tip IANUS şi tetradrahme Filip al II-lea, Zătreni tezaur de denari din timpul lui Vespasian. S-au mai găsit tezaure şi în comunele Livezi şi Alunu jud. Vâlcea. (D. Tudor Oltenia Română, ed. III pag. 191)Până la anul 1900 drumul principal era pe partea stângă a Râului Olteţ care pleca de la Piscul Saşei şi trecea prin satele aşezate de-a lungul văilor ce ferăstruiau dealul din stânga Olteţului. Şi astăzi se mai păstrează numele unor locuri probabil după familiile care au locuit acolo: Mialcea, Vâlceaua lui Nae, Nanciu, Vâlceaua lui Durlă, Vâlceaua Pandiei, Cobreşti şi altele. Acest drum făcea legătura dintre sat şi oraş. După reforma rurală a lui Cuza, moşnenii au primit puţin pământ pe văile pâraielor din dreapta Olteţului, construindu-şi locuinte. Aşa s-a mutat drumul principal care intră in comuna Zătreni pe la Piscul Saşeicătre vest şi virează spre nord prin actualul centru al comunei către Rm. Vâlcea şi Tg. Jiu. Un alt drum principal este cel care după ce trece Olteţui din Piscul Saşei virează spre sud, drum pe care se ajunge la Bălceşti către Craiova şi Balş. O cale de acces către comunele este cea care pleacădin Zătrenii de Sus trece Olteţul pw la podul Dobreascăi apoi coteşte către nord prin satul Săscioara, drum ce face legătura cu comunele Tetoiu şi Roşiile.
COMUNA Văleni se cunoaşte din cele mai vechi timpuri. De unde provine numele de Văleni Dacă se ţine seama că drumul daco-roman era pe coama dealului Muierii şi acest drum despărţea comuna Ghioroiu şi Danciuleşti de comuna Văleni, se poate trage concluzia că denumirea de Văleni provine de la latinescul valea care înseamnă vale. Aceasta este cea mai plauzibilă ipoteză până în prezent. Atestarea documentară a Vălenilor se consideră din anul 1667 când într-o carte de hotărnicie a domnului Radu Leon întăreşte stăpânirea lui Pădure şi fraţii săi Ilie şi Radu precum şi vărului său Marin moşie, iar printre boierii hotarnici luaţi pe răvaşe figurează şi boierul Vlad Roşu din Văleni.
Nici nu se uitasera bine ranile primului razboi mondial si starea de incordare pusese stapanire pe intreaga tara. Daca in comuna industria lipsea cu desavarsire, la nivel de tara grevele din 1929 si din 1933, precum si tensiunile politice anuntau iarasi vremuri grele. Politica internationala din acea vreme anunta fascismul in Europa care mai tarziu a patruns si in Romania. Prin pactul Ribetrop-Molotov in anul 1940, Romania a fost sfartecata, astfel Ardealul a fost luat de Ungaria, iar Basarabia si nordul Bucovinei de URSS.
In judet intalnim mai multe tipuri de case, dar cel mai bine pentru comuna Zatreni este tipul de case asezate de-a lungul soselei si in parti laterale pe vaile care fierastruiesc dealul de apus. Constructiile care la inceputul secolului 20 erau case cu prispa sau case cu prispa si geamlac formate din 2 sau 3 camere din care una era vatra cu horn sau ogeac. Acoperisul era in 4 ape acoperite in mare parte cu sindrila, aranjata solzeste, iar mai tarziu tigla sau tabla. Langa casa sau mai departe se gaseau acareturile.
O cotitura radicala in viata taranilor s-a produs prin reforma lui Cuza. Astfel mosia lui Iovan Zatreanu, donata de nora sa Epsicopiei de Ramnic, este data prin improprietarirea taranilor. Cu aceasta ocazie s-au improprietarit 56 de familii cu suprafata de 140ha. Improprietariri s-au facut si in alte sate ale comunei ca Zatreni, Valeni si Sascioara. Terenul cu care au fost improprietariti era pe vaile paraurilor si fierastruiau dealul din partea dreapta a raului Oltet. O alta improprietarire de nivel mult mai redus a avut loc dupa miscarile sociale din anul 1888, astfel in satul Sascioara au mai fost improprietarite 10 familii, in satul Balsoi 6 familii, iar in Contea 6. dupa primul razboi mondial, in 1919 toti cei care au luptat pefront au primit pamant din mosiile lui Boicescu, Popescu-Zatreni, Vava Otetelisanu si altii. Odata cu cei care au fost pe front, au mai primit pamant vaduvele si orfanii de razboi. Terenul a fost de mai buna calitate, fiind asezat pe valea Oltetului si pe dealuri. Cu toate acestea, taranii nu putea sa-si lucreze pamantul pentru ca lipseau animalele pentru munca.
S-a dezvoltat sectorul pomicol prin infiintarea de noi plantatii de pomi in toate cele trei GAC-uri din comuna. Astfel in GAC Zatreni se infiinteaza in punctul Cobesti, la Lacusteni, in Balsi, dealul lui Bazdoaca, iar la Valeni dealul Dimonului. 59ce067264
https://www.parnanetra.org/group/innymdecon/discussion/f53e7f6b-9a46-4f1b-aa12-8e9cfac4f913